Înțelepciunea lui Dumnezeu PENTRU MÂNTUIREA OMULUI PARTEA 3

Text de memorat | 2 Petru 3:9

„Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinței Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.”

SECȚIUNEA I

Pe cruce, Isus a suferit moartea pe care noi o meritam. Când Adam și Eva au păcătuit, ei meritau să sufere imediat moartea eternă. Dar Isus S-a oferit să preia pedeapsa și le-a dat o a doua șansă. Moartea Sa a cumpărat un timp de probă pentru ei și pentru noi toți.

Isus a rezolvat și problema apatiei și a lipsei noastre de interes spiritual prin demonstrarea profunzimii dragostei Sale, preluând vina și suferința cuvenite nouă. Când noi vedem dragostea Sa, suntem mișcați să ne îndepărtăm de păcat. Descurajarea în ceea ce privește trecutul și slăbiciunile noastre poate fi înlăturată prin analizarea vieții victorioase a lui Isus, care, deși om la fel ca noi, nu a păcătuit niciodată.

Evrei 12:3 – „Uitați-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoșilor (…) pentru ca nu cumva să vă pierdeți inima și să cădeți de oboseală în sufletele voastre.”
Slăbiciunea noastră se transformă în putere atunci când este combinată cu puterea Duhului Sfânt. Ce motiv grozav să ne bucurăm!

2 Corinteni 12:9 – „Și El mi-a zis: «Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.» Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.”

Ce alte obstacole mai stau în calea mântuirii noastre? Unul dintre ele este ereditatea. Păcatele și slă- biciunea părinților noștri și chiar ale bunicilor devin parte din noi atunci când ne naștem. Dacă mama ta a fost căsătorită de câteva ori, ești conștient că ai moște- nit probabil cam aceleași slăbiciuni care te pot duce la aceleași greșeli în viață. Dacă tatăl tău are izbucniri de temperament, probabil vei fi șocat și dezamăgit să te pomenești luptând cu un temperament rău, ca al lui.
Când Avraam a mințit de două ori în privința soției sale, spunând o jumătate de adevăr, probabil nu s-a gândit că fiul său va face aceeași greșeală (vedeți Geneza 12:19; 20:2-12; 26:7-9). Când David a ignorat sfatul lui Dumnezeu de a nu lua mai mult de o soție, nu și-a imaginat cât de adânc va cădea fiul său Solomon în același păcat. Ce a făcut Dumnezeu în înțelepciunea Sa infinită ca să ajute la învingerea acestor slăbiciuni moștenite?
„Dumnezeu ne-a dat puterea de a alege liber; ne-o putem exercita, căci este a noastră. Noi nu ne putem schimba inimile, nu ne putem controla gândurile, pornirile, afecțiunile. Nu ne putem face pe noi înșine curați, potriviți pentru serviciul lui Dumnezeu. Dar putem alege să-I slujim lui Dumnezeu, Îi putem da voința noastră; atunci va lucra în noi voința și înfăptuirea după bunul Său plac. Astfel, întreaga noastră fire va fi adusă sub controlul lui Hristos.
Prin corecta exercitare a voinței, poate fi făcută o schimbare totală în viață. Pre- dându-ne voința în mâinile lui Hristos, ne aliem cu puterea divină. Primim tărie de sus pentru a ne păstra statornici. O viață curată și nobilă, o viață de biruință asupra apetitu- lui și lascivității este posibilă pentru oricine își va uni voința slabă și șovăitoare a omului cu voința atotputernică și neclintită a lui Dumnezeu.” – Divina vindecare, p. 176
Ce minunat este să știm că nu suntem condam- nați să facem aceleași greșeli ca părinții noștri!
Poate că nu v-ați gândit cât de greu este să sal- vezi o persoană care a fost coruptă de păcat. Satana a gândit că lucrul acesta este imposibil și nu a bănuit că Dumnezeu Se va umili pe Sine și Își va sacrifica pacea proprie pentru a salva un neam rebel.
Dar Dumnezeu a făcut sacrificiul acesta. El a suferit o mare durere și a riscat o pierdere uriașă. A rezolvat toate problemele legate de salvarea noastră. Noi încă mai avem de învățat despre lucrurile acestea. (Vedeți „Întrebări pentru reflecție”, Secțiunea I.)

SECȚIUNEA II

Îngerii sfinți au privit cum Dumnezeu a creat lumea. Ei au fost martorii minunățiilor precum pasărea-țesător și urșii grizzly. Dar nimic din ceea ce au văzut atunci nu le-a descoperit atât de multă înțelepciune și iubire ca planul mântuirii. Ei au fost uimiți de modul în care Dumnezeu salvează omul. Iar când sunt martorii a ceea ce Dumnezeu face cu poporul bisericii Lui, ei se minunează de asemenea.

Efeseni 3:10 – „… pentru ca domniile și stăpânirile din locurile cerești să cunoască azi, prin Biserică, înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu.”

Dar noi? Suntem noi smeriți de faptul că Dumne- zeul universului ne observă? Că se îngrijește foarte mult de noi? Că este atât de răbdător cu noi? Ar trebui să fim. Ideea că Dumnezeu este răbdător ne aduce la o altă complicație privind salvarea omului atins de păcat. Problema este că noi suntem din ce în ce mai slabi de la o generație la alta. Lucrarea salvării oame- nilor trebuie să fie dusă la bun sfârșit înainte ca rasa umană să se autodistrugă. Dar cum poate ziua mântuirii să vină fără ca mulți să fie lipsiți de șansa lor de a-L cunoaște pe Domnul Isus? Dacă ziua aceea ar veni azi, miliarde de oameni ar fi pierduți fără să fi auzit de splendoarea caracterului lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu acceptă să mai aștepte. El nu este comod și nici nu întârzie. Aparenta întârziere rezultă din dorința Lui de a salva pe oricine.

2 Petru 3:9 – „Domnul nu întârzie în împli- nirea făgăduinței Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință.”

Petru ne întreabă apoi un lucru important. Deoarece ziua Domnului va veni curând, ce fel de oameni ar trebui să fim noi și ce ar trebui să facem?
2 Petru 3:11,12 – „Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlavioasă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu?”

Deci, cum putem să grăbim noi venirea lui Isus?

„Să ducem Evanghelia lumii. Stă în puterea noastră să grăbim revenirea zilei lui Dumnezeu. Dacă biserica lui Hristos și-ar face lucrarea încredințată ei de Domnul, lumea întreagă ar fi avertizată înainte de ziua aceea și Domnul Isus ar veni pe pământ cu mare putere și glorie.” – The Review and Herald, 13 noiembrie 1913
Dar nu putem dărui Evanghelia lumii dacă nu am cunoscut-o noi mai întâi. De aceea, Petru ne spune să trăim vieți sfinte și duhovnicești. Amintiți-vă că frumusețea iubirii divine produce schimbarea în om. Ce se va întâmpla cu cei din jurul nostru când vor vedea caracterul Său iubitor în noi? Vor fi schimbați și ei, dacă vor permite să se întâmple lucrul acesta.

Mărturia în favoarea altora joacă un rol important în propria mântuire. Împărtășind Evanghelia altora, noi devenim mai asemănători cu Isus.
Proverbele 11:25 – „Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el.”

Deci, un lucru esențial în complexa problemă a mântuirii este participarea noastră. În timp ce-i slu- jim pe alții, ne mântuim pe noi înșine. Este o lecție pe care nu trebuie să o uităm.
(Vedeți „Întrebări pentru reflecție”, Secțiunea II.)

SECȚIUNEA III

Profeția oglindește dezvăluirea finală a caracterului lui Dumnezeu prin poporul Său credincios, la fel ca un ocean care acoperă locurile adânci sau ca o lumină care inundă pământul. Toată lumea va privi iubirea glorioasă și dreaptă a lui Dumnezeu.

Habacuc 2:14 – „Căci pământul va fi plin de cunoștința slavei Domnului ca fundul mării de apele care-l acoperă.”
Apocalipsa spune că lucrarea aceasta se va face atunci când poporul lui Dumnezeu va da ultimul mesaj de avertizare către lume. Poporul lui Dum- nezeu este reprezentat de un înger puternic, care coboară din ceruri pe pământ ca să dea avertizarea. Și, în timp ce o dă, lumea vede caracterul slavei lui Dumnezeu demonstrat în viața noastră.
Apocalipsa 18:1 – „După aceea, am văzut cobo- rându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui.”
Când omul a păcătuit, înțelepciunea infinită a lui Dumnezeu a fost pusă la supremă încercare. Păcatul a nenorocit atât de mult perechea creată, încât îngerii loiali nu au putut întrevedea cum va fi remediată situația.
Păcatul a corupt natura umană. Rațiunea a fost detronată, iar pofta a preluat controlul. Păcatul a adus aversiune pentru căile divine. Păcatul a anihilat moti- vația de a face binele. Și chiar dacă omul ar fi putut fi determinat să-și dorească să facă binele, păcatul l-a lip- sit de puterea de a fi ascultător. Păcatul a adus o povară de vinovăție, care provoacă moartea. Păcatul a slăbit puterile mintale și morale atât de mult, încât omul nu mai realizează cât de mizerabil și de neajutorat este. Însă Dumnezeu este îndeajuns de înțelept și iubitor și face lucruri mărețe pentru a ne salva. Dezvăluirea înțelepciunii Sale este prezentă în viața sfântă și în sacrificiul lui Isus.
Nu am terminat studierea marii înțelepciuni a lui Dumnezeu pentru salvarea omului. Tot ceea ce experimentăm – farmecul muzicii sacre, mustrarea unui frate credincios, istoriile și profețiile biblice și lucrurile care se întâmplă în jurul nostru – sunt crâmpeie ale geniului dumnezeiesc. Și, desigur, există mult mai mult de spus despre înțelepciunea lui Dumnezeu, lucruri pe care Biblia nu ni le dezvăluie. Așteptăm cu dor eternitatea pentru a studia adâncimile înțelepciunii lui Dumnezeu.
Ajungem acum la ultimul punct al planului de mântuire. Isus, Mesia, este Înțelepciunea lui Dumnezeu. Când predicăm despre Isus, cei care aud și cred sunt schimbați. Predicarea lui Isus este descoperirea puterii lui Dumnezeu și a înțelepciunii Sale.
1 Corinteni 1:21,23,24 – „Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia propovăduirii crucii. (…) Dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care (…) este puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu.”
Am avea nevoie astăzi de mai multă predicare de felul acesta.

„Isus nu este predicat prea mult de la amvoane astăzi. Orice și oricine, însă nu Hristos, pentru simplul motiv că predicatorul nu Îl cunoaște pe Hristos. Unii au făcut o practică din a studia diferiți autori și consideră că lucrul acesta le va sluji mult pentru a le înfrumuseța discursul.Se flatează că au construit un discurs inteli- gent și poate chiar așa este; dar turma nu este hrănită cu pâinea vieții; este dincolo de puterea ei de pricepere. Ceea ce lumea și bisericile au nevoie astăzi este predicarea despre sângele lui Hristos și puterea lui de ispășire, învățătura despre ce constituie păcat și nevoia de spiritul lui Hristos, care să se întrepătrundă cu viața lor zilnică. Ceea ce lumea are nevoie astăzi este să știe ce să facă pentru a fi mântuită. Sunt oferite multe discursuri plăcute, care îi aduc un succes important vorbitorului, dar care nu sunt astfel apreciate de Cel ce cântărește gândurile și motivațiile omenești, care nu privește la apa- rența exterioară, ci la inimă, și care cântărește în balanța Sanctuarului asemenea cuvântări ca fiind prea ușoare. Singurul element care ar aduce realul succes lipsește: Isus, Lumina lumii. – The Review and Herald, 22 februarie 1887

ÎNTREBĂRI PENTRU REFLECȚIE

Secțiunea I

1. Pavel a spus că era bucuros chiar și în slăbiciunile lui. De ce? ____________________________________________
2. Ce caracteristici defectuoase ați moștenit de la părinții și de la bunicii voștri? _________________________________
Cum puteți birui păcatele acestea? ________________________________________________________________

Secțiunea II
3. Atunci când îngerii doresc să vadă o demonstrație de înțelepciune dumnezeiască, unde privesc?
Văd ei o demonstrație de înțelepciune dumnezeiască când privesc la voi? _____________________________________
4. De ce Isus întârzie să vină? ________________________________________________________________ __
5. Ce puteți face pentru a grăbi revenirea lui Isus?_____________________________________________________

Secțiunea III
6. Cum va fi văzut caracterul slavei lui Dumnezeu pe tot pământul?__________________________________________
7. De ce Hristos nu este predicat suficient de la amvoane astăzi? ____________________________________________
Poate că nu predicați de la amvon, dar cum ați putea aplica principiul acesta la nivelul mărturisirii voastre?_______________
8. Ce aspecte ale înțelepciunii lui Dumnezeu le considerați cele mai inspiratoare sau mai încurajatoare pentru voi? ___________