Ochii credinței

 

Gen. 3,1-11; 28,10-17; Mat. 15,21-28; Marcu 7,24-30; 10,46-52; Ioan 1,1-14; Rom. 5,11-19.

 

Din iubire iertătoare lăcrimează-un „Unde ești?”,

O chemare-n școala vieții, să te reînveșnicești,

Primind lecția-ntrupării ce-și asumă vina ta,

Oferindu-ți, prin credință, pacea de la Golgota.

 

Din iubire iertătoare, scara Celui plin de har

E o lecție prin care, azi, și lutul tău fugar

Să-și recapete vederea pașilor de credincios

Încălțați cu mântuirea zilnică-n Isus Hristos.

 

Din iubire iertătoare, coborându-se în lut,

El, Învățătorul, care, toate bune le-a făcut,

Scoate demonii din inimi, fără-a ține cont de neam,

Greutatea din slujire, transformând-o în balsam.

 

Din iubire iertătoare, Cel ce vine în curând,

Într-o lecție deschisă mijlocește, așteptând

Ruga-ți laodiceană-asemenea lui Bartimeu,

Ochii să ți se deschidă prin credința-n Dumnezeu!

 

Cornel Mafteiu

București, 05.11.2020