Transformarea miraculoasă

Căci Fiului omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască. (Luca 9:56)

Ioan era ucenicul pe care Mântuitorul îl iubea pentru că el credea în El și Îl iubea cu tot sufletul său. Iubirea sa pentru Mântuitorul se caracteriza prin simplitate și entuziasm. Sunt mulți care consideră că această dragoste față de Domnul Hristos era un lucru natural în caracterul lui Ioan și adeseori ucenicul este reprezentat de artiști cu o înfățișare blândă, plăpândă, chiar feminină, însă asemenea reprezentări sunt incorecte. Ioan și fratele său erau cunoscuți ca „fiii tunetului”. Ioan era un bărbat impulsiv, însă învățase de la marele Învățător. El avea multe defecte de caracter și fiecare ofensă adusă lui Isus trezea în el indignare și combativitate. Dragostea lui pentru Hristos era dragostea unui suflet salvat prin meritele lui Isus, însă alături de această dragoste erau și multe trăsături de caracter firești, care trebuiau biruite. Într-o ocazie, el și cu fratele lui au pretins dreptul la cea mai înaltă poziție în Împărăția cerurilor, iar într-o altă ocazie, el i-a interzis unui bărbat să scoată demoni și să vindece boli, pentru că acesta nu se afla printre ucenici. Altă dată, când L-a văzut pe Domnul său desconsiderat de samariteni, el a vrut să ceară să cadă foc din cer pentru a-i mistui pe aceștia. Însă Domnul Hristos l-a mustrat, spunându-i: „Fiului omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.”

În caracterul și învățăturile Domnului Hristos, ucenicii au avut atât reguli de conduită morală, cât și un model, iar harul lui Hristos era o putere transformatoare care lucra schimbări extraordinare în viața ucenicilor. Trăsăturile naturale de caracter, spiritul de critică, răzbunarea, ambiția, lipsa de stăpânire de sine, toate acestea existau în ucenicul iubit și trebuiau biruite pentru ca el să poată ajunge un reprezentant al lui Hristos. El nu a fost doar un ascultător, ci și un împlinitor al cuvintelor Domnului său. El a învățat de la Domnul Isus să fie blând și smerit cu inima. Acest lucru a fost rezultatul umblării sale cu Învățătorul. (…)

Avem nevoie de veghere continuă, căci ne apropiem de venirea Domnului Hristos, ne apropiem de acel timp în care Satana va lucra cu toată puterea, „cu tot felul de minuni, de semne și puteri mincinoase și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiți”. Noi trebuie să studiem Modelul și să devenim asemenea Domnului Isus, care este blând și smerit cu inima, curat și neîntinat. Nu trebuie să uităm niciodată că Dumnezeu este întotdeauna lângă noi și toate lucrurile, mari sau mici, sunt sub controlul Său. – Signs of the Times, 20 aprilie 1891

Urmărește devoționalul video, precum și alte resurse creștine, pe youtube.com/resurse

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.