Fetele lui Lot – devoțional sâmbătă

Şi, fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia i-au apucat de mână pe el, pe nevastă-sa şi pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-i cruţe, i-au scos şi i-au lăsat afară din cetate. (Geneza 19:16)

Când eram la şcoala primară, mergeam la pescuit, împreună cu alţi copii, la o vale moartă a Mureşului, ajunsă un fel de baltă, pe care creşteau nuferi. Îmi plăceau aceste flori şi am încercat să le scoatem pentru a le duce acasă. Intrând în apă, am constatat că nuferii creşteau în mult nămol, gunoaie şi obiecte aruncate în apă, deşi la suprafaţă erau foarte curaţi.

Sodoma a dat numele unei practici perverse până astăzi. Lot şi familia lui au fost scoşi, aproape cu forţa, de îngeri afară din cetate, „căci Domnul voia să-i cruţe”. Cele două fete ale lui erau acasă la el şi salvate. În dreptul acestora, Biblia reţine două fapte. Unul reprobabil privind naşterea celor două neamuri: moabiţii şi amoniţii, care, mai târziu, i-au făcut mari necazuri lui Israel. Celălalt este o apreciere privind modul lor de viaţă. Deşi erau într-o societate stricată, idolatră, imorală, chiar diabolică, au reuşit să se păstreze curate (Geneza 19:8) şi să consimtă să se refugieze din Sodoma împreună cu părinţii, lucru vrednic de apreciat. Situaţia din timpul lui Lot nu era prea departe de cea de azi.

Privind spre vremurile noastre, Dumnezeu spune: „Este un motiv de îngrijorare în starea lumii religioase de astăzi. Harul lui Dumnezeu este tratat cu uşurătate… Necredinţa predomină în multe din bisericile de astăzi… o necredinţă ce este îmbrăcată în haina creştinismului, în timp ce subminează credinţa în Biblie, ca o descoperire de la Dumnezeu. Consacrarea profundă a fost înlocuită cu un formalism sec. Ca rezultat, apostazia şi senzualitatea predomină.” (Patriarhi şi profeţi, p. 159)

Trebuie să-i apreciem pe toţi, şi mai ales pe copiii şi tinerii noştri, care în mod conştient îşi pun ținte înalte şi păstrează cu sfinţenie standarde şi principii curate şi sfinte, ca o mărturie pentru Hristos. Ei trebuie să fie un subiect permanent de rugăciune.

Doamne, dă-ne putere ca şi astăzi să trăim frumos, curat, având ca ţintă cele mai înalte standarde ale iubirii Tale, în pregătirea noastră pentru cer.

Iosif Suciu, pastor, Conferința Transilvania de Sud

Material preluat de pe devotionale.ro.