Nimeni nu trăiește pentru sine – devoțional

„Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.” 1 Corinteni 8:9.

Cerinţa preliminară, numărul 1, pentru a cunoaşte voia lui Dumnezeu în mod specific pentru tine este de a avea o continuă, vitală şi personală legătură cu El în fiecare zi. Persoana care se hotărăşte deodată ca să ştie care este voinţa lui Dumnezeu într-o anumită problemă, dar mai înainte nu şi-a făcut timp să întreţină o legătură cu Dumnezeu, îşi va da seama că este greu să primească şi să înţeleagă un răspuns. Dar când o persoană are o legătură trainică cu Dumnezeu, acea persoană va descoperi că în Scriptură se găsesc principii călăuzitoare care ne pot învăţa ce este bine sau rău într-o anumită zonă cenuşie, pentru care nu avem detalii specifice.

Sunt unele lucruri pe care le poţi face fără nicio grijă dacă te găseşti singur pe o insulă pustie, dar care nu s-ar cuveni a fi făcute în public. Să luăm aminte la o învăţătură a Scripturii. Romani 14:7: „În adevăr, nici unul din noi nu trăieşte pentru sine, şi nici unul din noi nu moare pentru sine.” Versetul 10: „Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău?” Versetele 12-16: „Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic, care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire. Eu ştiu şi sunt încredinţat în Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine, şi că un lucru nu este necurat decât pentru cel ce crede că este necurat. Dar dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos! Nu faceţi ca binele vostru să fie grăit de rău.”

În zilele acelea era obiceiul să se sacrifice mâncare idolilor. Acele alimente erau apoi vândute la piaţă. Unii din fraţii creştini aveau probleme când vedeau pe un alt membru al bisericii mîncînd came ce fusese jertfită idolilor. Nu era o problemă care privea carnea în sine în mod necesar, ci mai degrabă faptul că acele alimente fuseseră jertfite idolilor. Dar Pavel zice, dacă cineva s-ar putea poticni de ceea ce tu faci, este mai bine să renunţi. Problema influenţei are o importanţă deosebită în a determina care ar putea fi voia lui Dumnezeu cu privire la o anumită zonă cenuşie. Dacă acţiunile noastre au fie şi în teorie potenţialul de a împiedica progresul spiritual al celor din jurul nostru, noi va trebui să ţinem cont de această posibilitate când luăm decizii cu privire la probleme în privinţa cărora voinţa lui Dumnezeu nu ne-a fost descoperită în mod specific în Scriptură.

Material preluat de pe devotionale.ro.