Poți dezvolta obiceiul faptelor ocazionale de bunătate, transformându-l într-un stil de viață pentru tine și prietenii tăi, dacă urmezi un proces în trei trepte. Trebuie să fim buni în gânduri, buni în fapte și buni în inimă. Uneori este valabilă ordinea aceasta. Adesea, a-i arăta bunătate unei persoane pe care nu o placi este o chestiune de voință, pe baza cunoașterii (bunătate în gânduri) că Isus o iubește. Totuși cere putere prin harul divin și fă-i un bine (bunătate în fapte). Deși s-ar putea să nu te răzgândești peste noapte, cu timpul te vei schimba. Vei experimenta un alt fel de dragoste (agape, dragostea lui Dumnezeu) și nu vei mai fi niciodată la fel (bunătate în inimă).

 

 

Gândește-te la oamenii față de care îți este greu să fii bun. Nu trebuie să începi de aici, dar a te implica în fapte ocazionale de bunătate înseamnă a fi pregătit pentru orice. După câteva astfel de fapte, rezervă-ți câteva clipe și meditează la experiența ta și la ce ai învățat din ea.

 

Faptele de bunătate sunt o metodă a-i ajuta pe alții să crească și, în același timp, să crești și tu, cel care face fapte de bunătate. Adeseori, în mod eronat, se limitează fapta de bunătate la donație (fie că este vorba despre donarea unor sume, fie că este vorba despre donarea unor lucruri – haine, încălțăminte, alimente etc.). În realitate, sunt multe lucruri pe care le poți dona: zâmbete, încurajări, ajutor la teme, timp, asumarea unor sarcini casnice sau a unor proiecte de la biserică. Ia-ți timp și treci prin evanghelii, încercând să identifici, în activitatea lui Isus, diversitatea faptelor Lui de bunătate